Lucruri mici
Oare nu lucrurile mici ne aduc fericirea? Şi dacă da, atunci de ce aleargă oamenii după averi, după vile și mașini și își permit să uite de celelalte lucruri mărunte? Iar dacă nu, atunci de ce ne bucură atât de mult simplul auz al unui râs sincer de copil care se joacă cu prietenii săi?
Omenirea își dorește absolutul, să depășească toate barierele, să ajungă prin progresul tehnologiei chiar şi la fericirea eternă. Şi, în această grabă a progresului, uităm faptul că noi suntem doar „Muști de-o zi pe-o lume mică de se măsură cu cotul” (Mihai Eminescu – Scrisoarea I) și că ar trebui să prețuim la fel de mult fiecare clipă oferită de Dumnezeu sufletelor noastre efemere.
Uităm de adevăratul scop al vieţii noastre și o trăim pe aceasta doar alergând după fericire, când am putea în schimb să ne dedicăm fericirii celorlalţi, pentru a putea trăi şi noi cu adevărat fericirea, mai apoi. Diferența este că atunci cand alergăm după fericire întotdeauna o să fim în spatele ei, dar dacă trăim deja clipa şi o şi împărţim celorlalţi…, atunci alergăm cot la cot cu fericirea. Iar fericirea vine întotdeauna deodată cu pofta de viață, cu dorința de a trăi și de a iubi.
Haideți, să ne trăim viața și să îi mulțumim Domnului pentru fiecare clipă de existență din această lume! Avem privilegiul de a decide siguri cum trăim! Poate că dacă am alege să fim fericiți în timp ce trăim, chiar așa am fi. Viața nu poate să fie doar lapte și miere, dar modul pozitiv în care privim noi lucrurile poate influența starea noastră de spirit.
