Dă-i pace!
Ai ascultat cumva melodia Human, cântată de Rag'n'Bone Man? Dacă nu, uite-o aici:
Ştiu, nu are prea multe versuri, însă mesajul este simplu şi m-a inspirat să scriu acest articol. Ideea este următoarea: să nu ne mai învinuim din tot felul de motive mărunte şi să acceptăm faptul că suntem oameni şi se întâmplă să greşim. Mă refer la lucruri care se întâmplă zilnic, lucruri destul de minore şi care s-au întâmplat pur şi simplu, nu prin luarea unei decizii importante.
Vrei câteva exemple, aşa, de încălzire? Îţi zic câteva lucruri întâmplate prin tabere: s-a vărsat ciorba pe foc, o bacnotă de 100 de lei a căzut din buzunar şi a fost luată de râu, s-a stricat maşina, vasele nu au fost spălate la timp pentru că cercetaşele s-au jucat, s-a pierdut steagul de patrulă, nu s-a aprins focul şi multe altele. Acum, întrebarea de baraj: a cui a fost vina?
Cine e de vină că s-a vărsat ciorba? Bucătarul, normal! Nu, fochistul, el a mişcat lemnele! Sau e vina şefului de patrulă, pentru că nu a fost atent? Am putea să ne contrazicem cu orele, şi tot nu am găsi vinovantul. Se pot găsi foarte multe aspecte ale problemei, şi, totuşi, nici unul care să nu fie 100% valid. Ce vreau să spun este că, ceea ce s-a întâmplat, s-a întâmplat pur şi simplu, din greşeală, pentru că suntem oameni.
O altă idee transmisă de melodie este să privim în oglindă înainte de a învinovăţi pe altcineva. Noi nu am greşit cu absolut nimic? Cu toţii ne abatem de la calea cea bună şi nimeni nu este perfect corect, aşadar, înainte să observăm greşelile pe care le fac ceilalţi, ar trebui să rezolvăm problemele proprii. Să încercăm să creăm o versiune cât mai bună a noastră şi să ne comparăm doar cu noi înşine pentru a ne dezvolta şi pentru a fi cinstiţi.
Ar fi mai uşor dacă, atunci când apare o mică problemă, am trece peste identificarea vinovatului şi am găsi soluţii. Trebuie să învăţăm să iertăm mai uşor şi să acceptăm realitatea, ceea ce s-a întâmplat, adevărul. Şi chiar dacă am fi supăraţi pe cineva, trebuie să vorbim direct despre lucrul care ne-a deranjat şi să trecem peste mai uşor, să iertăm. Dacă nu iertăm, ne facem rău şi nouă înşine, pentru că stăm cu gândul la un lucru negativ şi ne amintim constant că suntem supăraţi. Trebuie să ne iertăm până şi pe noi, şi să admitem că am greşit – este un lucru uman.
Întâmplările acestea pe care le numim greşeli şi din cauza cărora ne certăm sunt lucruri mici, oarecum necontrolabile. Un prieten foarte drag mie are obiceiul să spună „Dă-i pace!” atunci când cineva îi cere sfatul cu privire la o astfel de problemă. Îmi spunea că ceea ce s-a întâmplat a fost cu voia Domnului şi că nu trebuie să ne tot împoticnim în astfel de lucruri trecătoare.
Deci, data viitoare când se varsă ciorba pe foc, mobilizează patrula, zâmbeşte şi cere ajutorul altei patrule pentru a găti altceva...s-ar putea să iasă chiar mai bun ca prima dată!
Priveşte în oglindă, nu învinui, iartă uşor, dă-i pace şi continuă să mergi cu capul sus!
