Timpul societăţii de astăzi
Ca o continuare a articolului precedent („Boala societăţii moderne”), vă voi vorbi acum puţin despre timp şi despre importanţa lui în societatea modernă de astăzi.
Ştim că „time is money”, că timpul trebuie preţuit, trăit la intensitate maximă -„Carpe diem!”- şi că în zilele noastre timpul parcă nu ne este suficient - „Nu am timp!”. Recunosc, nu îmi manageriez timpul atât de bine încât să reuşesc într-o zi să realizez tot ce mi-aş dori, dar încerc să fac ca fiecare zi să nu fi trecut degeaba.
Mă uit în jur şi văd oameni care au timp suficient, dar nu şi-l folosesc în avantajul lor; văd oameni care nu se bucură de viaţă, care sunt într-o fugă continuă, care nu îşi utilizează timpul pentru a fi mai fericiţi şi pentru a-i face şi pe ceilalţi să zâmbească. Văd oameni care se bucură de răul altuia, care îi batjocoresc pe cei din jur, care nu ştiu să fie umani şi parcă toate frustrările lor se acumulează în energii negative care se abat asupra celorlalţi ca nişte fulgere.
Nu utilizăm timpul cum ar trebui: nu vrem să acordăm timp celor care merită să fie în viaţa noastră, care şi-au dedicat timp nouă, care ne iubesc şi ne respectă. Nu ne ocupăm suficient de dezvoltarea personală, deşi cu ajutorul ei devenim oameni raţionali, care trec prin diverse experienţe, care au întâlnit alţi oameni de la care au avut ce învăţa. Suntem egoişti: preferăm să ne ocupăm timpul doar pentru fericirea noastră, pentru că „noi suntem mai importanţi”. Îmi aduc aminte ce mesaj transmisese un speaker de la o conferinţă: pentru a putea oferi ceva celorlalţi, întâi trebuie să avem grijă de noi, de sufletul şi fericirea noastră, şi apoi vom putea să îi facem şi pe ceilalţi fericiţi. Unii oameni se opresc, aşa cum am spus mai sus, la fericirea lor şi nu fac ceva pentru a-i vedea şi pe ceilalţi că sunt pozitivi, bucuroşi.
Am o provocare pentru voi: să utilizăm timpul în favoarea noastră şi a celor din jur. Fie acordăm câteva ore pe săptămână unor acţiuni de caritate (de ex. Vizită în spitale sau centre de plasament, unde putem dona timp şi fericire unor copii), fie încercăm să schimbăm ceva la comportamentul celor din jur prin exemplu, fie ne controlăm emoţiile astfel încât un eventual cumul de energii negative să se transforme în raze de soare reflectate în zâmbetul unei persoane. Societatea de astăzi are nevoie de manageri mai buni ai timpului, de oameni care ştiu să se bucure de fiecare clipă, de fiinţe umane, cu suflet, care nu se gândesc numai la binele lor, ci şi la binele comunităţii!
